Scrisoare - Continuare

Adevarul este ca ne întelegem reciproc mult mai bine decât credem, si ca de fapt nu suntem stresati numai de problemele noastre, ci si de ale celuilalt. Eu simt ca nu te pot ajuta pe tine, tu simti ca nu ma poti ajuta pe mine, si tot asa. Si pâna la urma, în astea doua saptamâni nu ne-a fost bine niciunuia.

Te-am vazut de doua ori, si as fi putut sa te vad mai mult, daca as fi insistat, sau daca ti-as fi spus ca într-adevar vreau sa ies putin la aer, însa nu am crezut ca nu voi vrea sa te vad deloc. În unele zile, nici nu as fi vrut sa te aud.

Îmi vine sa te cert si sa te alin în acelasi timp. Sunt nervoasa pe tine, si în acelasi timp te înteleg. Ratiunea si femeia care pâna nu demult nu a iubit niciodata cu adevarat îmi spun ca e ok, si ca nu ar trebui sa ma supere atât de tare, astfel de lucruri. Femeia din mine cu suflet, care te iubeste mai presus de orice, sufera la orice cuvânt al tau, si ar vrea numai sa îti schimbe sentimentele si sa te faca fericit.

Îti spun sincer, abia astept sa scap de ghipsul asta, atât de incomod si suparator, sa îmbrac cea mai sexi rochie pe care o am, si sa încalt cei mai înalti pantofi din dulap, sa îmi pudrez fata, sa îmi conturez ochii cu negru, si sa îmi lungesc genele, sa îmi întind parul cu grija si sa ies. Nu conteaza unde, vreau doar sa ies. Cu, sau fara tine, desi stiu ca nu ai sa ma lasi singura.

În mine mocnesc multe sentimente în contradictoriu. Poate si din cauza situatiei în care ma aflu; poate totusi ca nu. Stiu doar ca mai am câteva zile, care par câteva luni si care îmi doresc sa treaca pe cât mai repede cu putinta. Vreau sa ma simt iar.. o Regina! Cu drag...

No comments:

Post a Comment