Confesiune

Am obosit. Dar nu ca atunci când spui “gata, nu mai pot duce”. Ci ca atunci când te apuca disperarea  si nu mai stii ce sa faci. Când ai face orice, doar ca sa îti fie tie si celui de lânga tine bine. Pentru ca de fericirea lui, depinde fericirea ta. “Because I’m crazy, baby. I need you to come here and save me…”. Pentru ca fara el, totul pare fara rost. Poate ca nu e, dar asa pare.

Si pare greu sa o iei de la capat singur(a). I’m not afraid to say, thay I’d die without him. Când viitorul tau depinde de un raspuns, un simplu “da” sau “nu”, ce raspunzi? Tot viitorul, nu numai acela lânga un el, sau o ea. Toata viata ta si cum se va desfasura ea, depind de un raspuns, si de ce esti dispus sa faci; ce raspunzi? Ce spui? Si cel mai important, ce faci?

“Sometimes love is not enough, and the road gets tough I don’t know why”. Viata mea de mâine se poate schimba total. Poate fi mai buna, poate fi mai rea; sau poate ramâne aceeasi. În functie de ce spun. Si eu stiu ce voi spune. Stiu ce pot face; ma cunosc si stiu de ce sunt  în stare. Oare va conta? Oare ma va lasa? Ma va ajuta? Va mai fi lânga mine? Sursa articol: Escorts New.

Scrisoare - Continuare

Adevarul este ca ne întelegem reciproc mult mai bine decât credem, si ca de fapt nu suntem stresati numai de problemele noastre, ci si de ale celuilalt. Eu simt ca nu te pot ajuta pe tine, tu simti ca nu ma poti ajuta pe mine, si tot asa. Si pâna la urma, în astea doua saptamâni nu ne-a fost bine niciunuia.

Te-am vazut de doua ori, si as fi putut sa te vad mai mult, daca as fi insistat, sau daca ti-as fi spus ca într-adevar vreau sa ies putin la aer, însa nu am crezut ca nu voi vrea sa te vad deloc. În unele zile, nici nu as fi vrut sa te aud.

Îmi vine sa te cert si sa te alin în acelasi timp. Sunt nervoasa pe tine, si în acelasi timp te înteleg. Ratiunea si femeia care pâna nu demult nu a iubit niciodata cu adevarat îmi spun ca e ok, si ca nu ar trebui sa ma supere atât de tare, astfel de lucruri. Femeia din mine cu suflet, care te iubeste mai presus de orice, sufera la orice cuvânt al tau, si ar vrea numai sa îti schimbe sentimentele si sa te faca fericit.

Îti spun sincer, abia astept sa scap de ghipsul asta, atât de incomod si suparator, sa îmbrac cea mai sexi rochie pe care o am, si sa încalt cei mai înalti pantofi din dulap, sa îmi pudrez fata, sa îmi conturez ochii cu negru, si sa îmi lungesc genele, sa îmi întind parul cu grija si sa ies. Nu conteaza unde, vreau doar sa ies. Cu, sau fara tine, desi stiu ca nu ai sa ma lasi singura.

În mine mocnesc multe sentimente în contradictoriu. Poate si din cauza situatiei în care ma aflu; poate totusi ca nu. Stiu doar ca mai am câteva zile, care par câteva luni si care îmi doresc sa treaca pe cât mai repede cu putinta. Vreau sa ma simt iar.. o Regina! Cu drag...

Scrisoare

Dragul meu, Nimic din ceea ce crezi nu e adevarat. Nu sunt mai rece, nici mai indiferenta; doar ca acum nu pot fi altfel. Sentimentele mele pentru tine nu s-au schimbat, nici nu s-au racit; doar ca acum nu ti le mai pot arata cu usurinta de altadata. Nu îti spun ca asa va fi întotdeauna; dar asa este acum. Pentru ca în momentul în care m-a izbit masina aia, o parte din mine s-a dus.

În momentul în care mi-au pus piciorul în ghips, ceva s-a schimbat; si nu în bine. Nu îmi poti cere, si nici eu nu pot fi acum, cea pe care o stii. Nu ma simt sexi, nici provocatoare, nici macar draguta; sa nu mai vorbim de frumoasa. Stiu ca tu ma iubesti, si ma vrei oricum, si ma doresti oricum, dar eu nu pot. Asta nu înseamna ca te iubesc mai putin sau ca nu te mai vreau. Nu. Înseamna pur si simplu ca nu ma pot manifesta ca înainte.

Ma simt rau, si prost. Îmi lipsesti si vreau sa ies cu tine, sa te vad, sa te strâng în brate, dar ma simt ca o imbecila. Ma simt rau, sa am nevoie de ajutor sa ajung pâna la masina, sau sa urc niste afurisite de scari! Si stiu ca tie îti face placere sa ai grija de mine, dar eu nu grija asta o caut! Nici nu o vreau!

Am o stare depresiva, iar tu ai momente când nu ma ajuti deloc. Ma simt inutila, stând în casa toata ziua. Ce eram înainte; acum ma simt si mai si. Si eu am simtit si simt în continuare aceasta raceala dintre noi doi, si dau vina pe tine pentru asta. Cred ca de fapt, amândoi suntem vinovati. Tu consideri ca problemele mele nu sunt tocmai chiar atât de grave precum ale tale, iar eu cred ca ar trebui sa încerci sa ma întelegi mai bine pentru ca în asta consta o relatie...